RSS

Ca sa faci portretul unei pasari – J. Prevert

03 Nov

Mai întâi pictezi o colivie
cu uşiţa larg deschisă,
apoi pictezi
ceva cât mai drăguţ
şi cât mai simplu:
ceva frumos,
ceva util
pentru pasăre;
pe urmă pui tabloul pe-un copac
într-o grădină,
într-un crâng,
într-o pădure
şi te ascunzi după copac
fără o vorbă
fără să te mişti…
Se-ntâmplă uneori ca pasărea să vină repede,
dar se mai poate întâmpla să treacă ani şi ani
până se hotărăşte.
Atunci nu te descuraja –
aşteaptă, aşteaptă dacă e nevoie ani întregi.
Viteza sau încetineala cu care pasărea soseşte
n-au nici o legătură
cu faptul că tabloul e reuşit sau nu.
Când pasărea soseşte –
dacă soseşte –
păstrezi cea mai adâncă linişte:
aştepţi mai întâi ca pasărea să intre în colivie
şi după ce a intrat
închizi uşiţa binişor cu pensula,
apoi
ştergi toate gratiile una câte una
cu mare grijă, nu cumva s-atingi vreo pană.
Pe urmă faci portretul arborelui, alegând
din toate crengile pe cele mai frumoase,
iar pentru pasăre pictezi după aceea
frunzişul verde şi răcoarea vântului,
pulberea soarelui,
foşnetul gâzelor prin iarbă în căldura verii,
apoi aştepţi ca pasărea să cânte…
Dacă nu cântă
e semn rău –
semn că tabloul nu e bun,
dar dacă vrea să cânte, e semn bun,
e semn că poţi semna.
Atunci îi smulgi o pană
binişor de tot
şi pe un colţ al pânzei te iscăleşti cu ea.

 
2 Comments

Posted by on November 3, 2012 in Every day, we read a poem

 

Tags:

2 responses to “Ca sa faci portretul unei pasari – J. Prevert

  1. ankladyl

    November 3, 2012 at 20:41

    Pasărea domesticită sta în colivia ei – iar pasărea liberă în pădure.
    Întâmplarea le întâlni când vremea apropierii lor se născu.
    Pasărea sălbatică strigă: “O! Draga mea prietenă – hai să zburăm prin largul pădurii”.
    Pasărea din colivie şoptea: “Vin-o aici, aici amândouă trăi-vom în astă colivie”.
    “Oare între zăbrele – putea-voi să-mi întind larg, larg, aripile mele?” – spunea pasărea liberă.
    “Vai! – n-aş şti în ce loc să-mi fac cuib sub întinsul acestei bolte înstelate” – spunea pasărea întemniţată.

    Draga mea – vino să cântăm – cântarea pădurilor.
    Apropie-te de mine şi te voi învăţa vorbirea celor ştiutori.
    Pasărea pădurilor răspunde: “Nu – niciodată cântecele nu se pot învăţa”.
    Pasărea din colivie spune: “Vai! deloc nu cunosc încă al pădurii cânt”.

    Sunt dornice de atâta dragoste – dar niciodată în zborul lor nu-şi vor putea atinge aripile.
    Printre zăbrele se privesc şi dorinţa de a se pătrunde le e zadarnică.
    Îşi flutură aripile şi neîncetat îşi cântă: “Vino lângă mine, dragostea mea!”.

    Cea cu aripile libere strigă: “Nu – nu pot – mi-e teamă de porţile zăvorâte ale coliviei tale”.
    Cea întemniţată rostea: “Vai! cât de vlăguite şi pline de moarte-mi sunt aripile!”.

    poezie de Rabindranath Tagore

     
  2. Lightgleam

    November 3, 2012 at 21:14

    ….. fiecare isi pastreaza ce are mai de pret, libertatea sau colivia…si nimeni nu poate schimba asta…

     

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
Mik Mob's Music Mass

share YOUR favourite tunes with The Mob

jamesedwardsharp

Musical Notes For The Sent Ones

Cântece populare

Nicolae Sulac, Maria Dragan, Maria Tanase, Ion Paladi, Maria Iliut, Mihai Ciobanu, Zinaida Julea...

Daiana Pîrgaru

Autumn's Soul

otinovac

art, world, life

Mitch Teemley

The Power of Story

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

joeseeberblog

This WordPress.com site is the cat’s pajamas

The Dimwit Diary

A humorous website of assorted madness

juliansherman

Just another WordPress.com site

Pollock of Light

Twitter: @lluisbusse

Lachlan + Cathy

Welcome to the House of Payne

Coloured-Windows

katleen's brushes

Breathtaking Memories

This is Ksenia Mist Photography Blog.

valeriu dg barbu

© valeriu barbu

Aurora Literară

Just another WordPress.com weblog

Șic și clasic - "Chic & Classic" luxury fine arts, entirely handcrafted, original design

Cand cumperi arta nu cumperi doar ceea ce vezi si pipai cumperi sufletul unui om, sufletul artistului pentru ca el/ artistul s-a uitat in sufletul lui si a scos de acolo ce a gasit

taken by sound.

New music reviews and interviews from a music nerd, finding, reviewing and interviewing the best new and undiscovered music that Earth has to offer.

ankladyl's Blog

doar pentru prieteni

George Mocanu

„Diseară vântul va lustrui stelele din nou…”

jaymelsongwriter

Just another WordPress.com site

%d bloggers like this: